mărește imaginea Omul primitiv consuma de 3 până la 10 ori mai multe vitamine și aproximativ 75 de soiuri de plante. În prezent există 3 plante care hrănesc preponderent omenirea: grâul, orezul și porumbul. Apariția acestora între secolele XVII – XIX aduce mari schimbări în alimentația românilor, porumbul înlocuind meiul care era cereala de bază a păturii sărace.
Crește cantitatea de hrană disponibilă și implicit apare un consum mai mare. Apar alimente noi cum ar fi zahărul rafinat, făina albă, margarina, uleiurile rafinate și prăjelile. Crește cantitatea de sare consumată, datorită procesării alimentelor și scade cantitatea de fibre, întrucât cerealele consumate sunt de tip rafinat. Apariția conservanților, a metodelor noi de preparare și depozitare a alimentelor, pe lângă cele enumerate mai sus, duc însă la dezvoltarea unor afecțiuni grave și din păcate din ce în ce mai răspândite în rândul populației.
Diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare , intoleranța alimentară, ulcerul gastro duodenal, colonul iritabil și constipația, sunt cele mai importante boli determinate de alimentația nesănătoasă, iar statisticile sunt în continuă creștere. Însă toate acestea pot fi evitate prin respectarea unor reguli de bază, a numărului corect de mese pe zi, precum și prin evitarea combinațiilor alimentare dăunătoare. Se vor servi 3 mese principale pe zi și 2 gustări, cu respectarea următoarelor oreȘ
- Micul dejun între 7 și 9 dimineața
- Gustarea 1 la ora 11
- Prânzul între 13 și 14
- Gustarea 2 la ora 17
- Cina pâna la ora 20
Gustările sunt formate din lactate (lapte sau iaurt simplu cu conținut redus de grăsime 200 de ml), fructe sau legume. Pentru situația în care alegeți lactate la gustari, vă recomandam iaurt cu conținut scăzut de grăsime (între 0,1% și 2,8% grăsime).
Organismul nostru, pe lângă alte elemente, are nevoie de calciu. Acest element se găsește în alimente și de aceea se recomandă consumul de alimente care contin calciu și nu suplimentele. Laptele este cea mai importantă sursă de calciu pentru dinti și oase, însă are și un rol esențial în scăderea în greutate datorită abundenței în proteine, iar vitamina D protejează împotriva cancerului de colon. Se recomandă un pahar de lapte pe zi, ce va asigura necesarul de calciu. Brânza este bogată în sodiu, dar și în calorii. Dacă sunteți la dietă alegeți brânzeturile proaspete cu conținut scăzut de grăsime (max 3% grăsime în produsul finit). Iaurtul are o mulțime de beneficii pentru organism. Este mai usor de digerat decât laptele, iar bacteriile continute sunt benefice pentru tractul intestinal. S-a dovedit că un consum regulat de iaurturi crește imunitatea și capacitatea organismului de a lupta cu diversele afectiuni.
Ca și reguli generale de alimentație sănătoasă trebuie punctate câteva aspecte importante:
- Consumați 2 – 2,5 l de lichide pe zi format: apă plată, ceai, sucuri naturale fără zahăr adăugat.
- Consumați produse lactate: iaurt , sana, chefir, brânză degresată de vaci și evitați consumul excesiv de brânză topită sau brănzâ feta.
- Nu combinați o porție întreagă de cartof (cu atât mai puțin cartofi prăjiți), orez, paste, pâine, mazăre, fasole boabe și carne (chiar dacă este slabă). Ele se combină doar cu legume, sau telemea sau le puteți combina în salate, unde aveți câteva bucăți din fiecare.
- Se recomandă ca metodele de preparare a alimentelor să excludă pe cât posibil prăjelile. Prepararea alimentelor la cuptor, la grătar, prin fierbere sau la aburi sunt metode mai sănătoase de a le consuma.
- Evitați consumul excesiv al cărnii de porc și de oaie, în schimb puteți consuma carne de pui, curcan, vită slabă și pește.
- Consumați fructe și legume proaspete și evitați consumul excesiv de ouă de găină, acestea putând fi înlocuite cu ouă de prepeliță, deoarece acestea conțin o cantitate de colesterol mai mică.
Dr. Bogdan Guinea
Consultant nutriție
mărește imaginea Omul primitiv consuma de 3 până la 10 ori mai multe vitamine și aproximativ 75 de soiuri de plante. În prezent există 3 plante care hrănesc preponderent omenirea: grâul, orezul și porumbul. Apariția acestora între secolele XVII – XIX aduce mari schimbări în alimentația românilor, porumbul înlocuind meiul care era cereala de bază a păturii sărace.