Stil de viață sănătos

Omul primitiv consumă mult mai multe vitamine și o varietate mai largă de plante decât astăzi. În trecut, alimentația era mult mai diversificată, având în vedere că se consumau aproximativ 75 de soiuri de plante, spre deosebire de prezent, când doar 3 plante — grâul, orezul și porumbul — domină alimentația omenirii. Introducerea acestor culturi între secolele XVII – XIX a schimbat semnificativ alimentația, cu porumbul înlocuind meiul ca principală cereală pentru populațiile sărace.

Aceste schimbări alimentare au dus la creșterea cantității de hrană disponibilă, iar în paralel, la un consum mai mare de alimente procesate, precum zahărul rafinat, făina albă, margarina și uleiurile rafinate, dar și la o creștere a cantității de sare din alimentație. În schimb, fibrele s-au diminuat considerabil datorită consumului de cereale rafinate. În plus, apariția conservanților și a metodelor noi de preparare și depozitare a alimentelor a avut un impact negativ asupra sănătății, favorizând dezvoltarea unor afecțiuni din ce în ce mai frecvente.

Bolile legate de alimentația nesănătoasă

Diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare, intoleranțele alimentare, ulcerul gastro-duodenal, colonul iritabil și constipația sunt câteva dintre cele mai răspândite afecțiuni cauzate de alimentația nesănătoasă. Statistici recente arată o creștere alarmantă a acestora. Cu toate acestea, aceste afecțiuni pot fi evitate prin respectarea unor reguli alimentare esențiale, cum ar fi numărul corect de mese pe zi și evitarea combinațiilor alimentare dăunătoare.

Reguli pentru o alimentație sănătoasă

1. Mesele principale și gustările:
   ◦ Micul dejun: între 7 și 9 dimineața
   ◦ Gustarea 1: la ora 11
   ◦ Prânzul: între 13 și 14
   ◦ Gustarea 2: la ora 17
   ◦ Cina: până la ora 20
2. Gustările ar trebui să fie formate din lactate (lapte sau iaurt simplu cu conținut scăzut de grăsime, aproximativ 200 ml), fructe sau legume. De exemplu, iaurtul cu conținut mic de grăsime (2,8%-3% grăsime) este ideal pentru o gustare sănătoasă.
3. Consum de lactate:
   ◦ Laptele rămâne sursa principală de calciu pentru sănătatea dinților și oaselor, iar un pahar de lapte pe zi este recomandat pentru a asigura necesarul zilnic de calciu.
   ◦ Iaurtul este benefic pentru digestie și imunitate, datorită bacteriilor benefice pe care le conține. Este mai ușor de digerat decât laptele și ajută la menținerea unui sistem imunitar sănătos.
   ◦ Dacă sunteți la dietă, alegeți brânzeturi proaspete cu conținut scăzut de grăsime (maxim 3% grăsime).
4. Alte recomandări:
   ◦ Consumați 2 – 2,5 litri de lichide pe zi, preferabil apă plată, ceaiuri și sucuri naturale fără zahăr adăugat.
   ◦ Evitați consumul excesiv de brânză topită sau brânză feta și optați pentru brânzeturi degresate sau iaurturi naturale.
   ◦ Evitați combinarea unei porții mari de cartofi (inclusiv cartofi prăjiți), orez, paste, pâine, mazăre, fasole boabe cu carne (chiar și carne slabă). Acestea se pot combina doar cu legume sau cu telemea, sau pot fi incluse în salate.
   ◦ Evitați prăjelile și alegeți metode de preparare mai sănătoase, cum ar fi gătitul la cuptor, la grătar, prin fierbere sau la aburi.
   ◦ Consumați carne slabă (pui, curcan, vită slabă, pește) și limitați consumul de carne de porc și oaie.
   ◦ Optați pentru fructe și legume proaspete și limitați consumul de ouă de găină. Ouăle de prepeliță pot fi o alternativă mai sănătoasă, având un conținut mai mic de colesterol.
   

Concluzie:
Prin respectarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în lactate, fibre și alimente naturale, putem preveni o mare parte dintre afecțiunile legate de alimentația nesănătoasă. O alimentație corectă nu numai că îmbunătățește sănătatea pe termen lung, dar contribuie și la menținerea unei greutăți ideale și la prevenirea bolilor cronice.